DESPRE CREDINTA si INDOIALA

CREDINTA SI INDOIALA

De Lesley Hazleton

 

Fie ca ne consideram persoane mai mult sau mai putin rationale, multi dintre noi putem vorbi despre credinta avand in vedere propriile principii si valori ale drumului nostru de dezvoltare personala.

Acesta este lucrul pe care Lesley Hazleton il face, sustinand ca indoiala este esentiala atunci cand ne raportam la credinta.

“A scrie biografii este un lucru ciudat. Este precum o calatorie in teritoriul strain al vietii celorlalti, o calatorie, o explorare care te poate duce catre locuri in care nu ai visat niciodata sa mergi si in care nu-ti vine sa crezi ca ai fost, mai ales daca esti agnostic ca si mine, iar viata pe care ai explorat-o a fost cea a lui Mohammed.

Acum 5 ani, ma regaseam plimbandu-ma prin incetosatul Seattle si adresandu-mi o intrebare imposibila: oare ce s-a intamplat intr-o noapte indepartata, la o jumatate de lume si la o jumatate de istorie departare? Ce s-a intamplat atunci cand Mohammed a primit in anul 610 prima revelatie a Coranului? Acesta este momentul de baza al Islamului si deisgur, sfideaza o serie de analize empirice. Totusi, intrebarea aceasta nu mi-a dat pace. Eram in totalitate constienta ca pentru o persoana asa profana ca mine, simplul fapt ca intrebam asta era la fel de pur ca nerusinarea. Asa ca am pledat vinovata deoarece toate explorarile fizice si intelectuale sunt la fel de inevitabile precum actul trecerii limitelor.

Totusi, anumite granite sunt mai mari decat celelalte. Asa ca un om care a intalnit divinul, dupa cum considera musulmanii ca a facut Mohammed, pentru un rational, acest lucru nu este un fapt, cu o fictiune plina de dorinte si precum multi dintre noi, as vrea sa ma raportez la mine ca la o fiinta rationala.

Ceea ce ma surpinde si mai mult legat de cercetarile cele mai recente cu privire la acea noapte este mai mult ceea ce nu s-a intamplat decat ceea ce s-a intamplat. Mohammed nu a ajuns in zbor pe munte si nu facea plecaciuni spunand “Aliluia!” si “Domnul fie Binecuvantat!”. Nu radia de fericire, nu erau niciun cor de ingeri si nicio aura luminoasa in jurul lui, niciun simt al absolutului. Nu a facut niciunul din lucrurile pe care le-am crede prosteste. Din contra. In propriile marturii, el a mentionat ca la inceput era convins ca ceea ce s-a intamplat nu a fost real. In cel mai bun caz, a gandit el, este posibil sa fi fost o halucinatie – o pacaleala a ochiului sau a urechii sau propria-i minte lucrand impotriva sa.

Asadar, omul care a coborat de pe munte in acea noapte nu tremura de fericire, ci simtea o teama primordiala. Era uimit nu de convingere, ci de indoiala.

Cu exceptia calamitatilor, suntem protejati de evenimentele care ne dau fiori. Inchidem usile si stam pe vine, convinsi ca noi detinem controlul sau cel putin, speram ca exista control. Facem tot ce ne sta in putinta pentru a ignora lucrurile pe care nu le avem intotdeauna si stim ca nu orice poate fi explicat. Fie ca esti un rational sau un mistic, fie ca intr-adevar crezi ca Mohammed a auzit acele cuvintel in acea noapte dinauntrul sau ori din exterior, ceea ce este clar este ca le-a experimentat si ca a facut acest lucru cu o forta care i-a distrus simtul de sine.

Frica a fost singurul raspuns uman.

Pentru anumite persoane, precum musulmanii conservatori care mentioneaza faptul ca nu ar fi trebuit cunoscut de publicul larg faptul ca Mohammed a dorit sa se sinucida in momentul in care a avut revelatia, nu ar fi trebuit sa existe indoiala. Ei insista ca Mohammed nu s-a indoit nici macar un singur moment. cerand perfectiune, ei refuza sa tolereze imperfectiunea umana. Si pana la urma ce este atat de imperfect in legatura cu indoiala? In timp ce analizam acele cercetari, am constientizat ca tocmai indoiala lui Mohammed l-a facut viu in ochii mei, ceea ce mi-a permis sa il vad in totalitate, sa-i acord integritatea. Si pe masura ce gandeam mai mult despre asta, pe atat devenea mai clar pentru mine ca indoiala este esentiala pentru credinta.

Dincolo de orice indoiala, ceea ce ramane nu este credinta, ci convingerea absoluta. Esti sigur ca posezi Adevarul, iar aceasta certitudine se transforma rapid in dogmatism sau rigiditate. Poate ca una dintre multiplele ironii ale istoriei este faptul ca una din ocarile fundamentale ale musulmanilor este ca folosesc cuvantul “infidel”, cuvant ce provine de la latinescul “fara credinta.”….. Si mai ironic este faptul ca absolutismul este opusul credintei. Precum fundamentalistii oricarei religii, ei nu au intrebari, ci numai raspunsuri. Au gasit antidotul perfect la “a gandi” si refugiul ideal in ceea ce priveste cererile credintei adevarate. Ei nu trebuie sa se lupte precum Iacob sau precum Iisus in cele 40 de zile si nopti de incercari sau ca Mohammed, nu numai in acea noapte pe munte, dar de-a lungul anilor ca profet.

Si totusi noi, vasta, dar tacuta majoritate am cedat arena minoritatii extremiste. Aceasta nu este credinta, acesta este fanatism si este momentul sa oprim confuzia dintre cele doua. Trebuie sa recunoastem ca adevarata credinta nu are raspunsuri usoare. Este dificila si aspra. Implica o cautare continua, un lung sir de intrebari despre ceea ce credem ca stim. Merge mana in mana cu indoiala intr-o conversatie care nu se sfarseste.

Iar aceasta sfidare constienta arata de ce eu, ca un agnostic, inca pot avea credinta. Deoarece disperarea isi este suficienta siesi. Daca vedem un lucru drept imposibil, ne purtam de parca asa este. Iar eu refuz sa traiesc astfel. De fapt, multi dintre noi facem asta, fie ca suntem atei sau teisti sau undeva pe langa. Insistam in credinta noastra in viitor si in celalalt. Spuneti-i naivitate daca vreti, spuneti-i imposibilitate idealista daca trebuie. Dar un lucru este sigur: spuneti-i umana.

Multumesc!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s