Praznicul imparatesc al Inaltarii Sfintei Cruci a Domnului

La data de 14 septembrie, Biserica Ortodoxa sarbatoreste praznicul imparatesc al Inaltarii Sfintei Cruci a Domnului, cea mai veche si cea mai importanta dintre sarbatorile credinciosilor ortodocsi.

Istoricul sarbatorii
Potrivit marturiilor unor cronici ale acelor timpuri, la data de 14 septembrie sarbatorim amintirea a doua evenimente deosebite legate de lemnul Sfintei Cruci: Inaltarea Sfintei Cruci pe care a fost rastignit Mantuitorul Hristos si Sfintirea bisericii Sfantului Mormant, construita deasupra mormantului Domnului de catre imparatul Constantin cel Mare.
Inaltarea solemna a Sfintei Cruci, pe care a fost rastignit Mantuitorul Iisus pe Muntele Golgota de catre episcopul Macarie al Ierusalimului a avut loc in ziua de 14 septembrie in anul 335. La acest eveniment solemn, documentele vremii precizeaza ca au participat numerosi episcopi si foarte multi credinciosi, iar episcopul Macarie a dorit ca toti cei prezenti la solemnul eveniment sa vada Cinstita Cruce.
Totodata, Ziua Crucii este in legatura cu un moment semnificativ din viata Sfintilor Imparati Constantin si Elena. La Roma, imparatul Constantin trebuia sa se lupte cu Maxentiu, un persecutor al crestinilor (307-312). Mai mult, acesta avea o oaste numeroasa, recunoscuta in imperiu pentru vitejia ei. Istoricii spun ca, in ajunul luptei, imparatului Constantin i s-a aratat pe cer, in plina zi, o cruce formata din stele stralucitoare, insotita de inscriptia: “Prin acest semn vei invinge!”
Noaptea, imparatul L-a visat pe Iisus purtand o cruce asemanatoare cu cea vazuta pe cer, in plina zi. Atunci, imparatul Constantin a facut o cruce mare din aur, pe care a aplicat-o pe steagul cu care a pornit in lupta cu Maxentiu. Si a invins! Cei mai multi dintre razboinicii lui Maxentiu au pierit in lupta, iar cei ramasi in viata au fugit. Dupa izbanda, imparatul Constantin a trimis-o pe mama sa, Elena, sa descopere crucea pe care a patimit Mantuitorul Hristos.
La Ierusalim, aproape de Golgota, imparateasa Elena a descoperit trei cruci identice: pe una se credea ca a fost rastignit Iisus, iar pe cele doua se spunea ca au fost crucificati doi talhari. Imparateasa era insa mahnita ca nu stia care este Crucea cautata. Enigma a fost dezlegata de Macarie, Patriarhul Ierusalimului, de atunci, in urma unei minuni. Pentru ca in localitate murise o tanara dintr-o familie aristocrata, patriarhul a apropiat fiecare cruce de fata moarta. Tanara a inviat si l-a laudat pe Dumnezeu, cand ierarhul a asezat langa ea crucea pe care a patimit Iisus. Vestea s-a raspandit in tot tinutul, iar biserica a devenit neincapatoare. Credinciosii si-au exprimat dorinta sa vada cinstita cruce, iar patriarhul Macarie a inaltat-o deasupra amvonului in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, in anul 335 d.H, in uralele entuziaste ale multimii. De atunci, in fiecare an, la 14 septembrie este praznuita ziua Inaltarii Sfintei Cruci.
Referindu-se la Praznicul Inaltarii Sfintei Cruci, parintele Valentin Fotescu, Doctor in Teologie, preot la Biserica Sfanta Vineri Noua din Bucuresti (Bulevardul Nicolae Titulescu) ne spune: ”Sfanta si Cinstita Cruce are trei semnificatii:
1. Este obiect sfant prin ceea ce a reprezentat pentru Iisus Hristos si pentru noi: rascumpararea noastra pentru a ne elibera din robia pacatului.
2. Este un simbol de inchinaciune, pentru ca prin acest semn noi, crestinii, ne identificam pana la marginile pamantului, inchinandu-ne Sfintei Treimi.
3.Reprezinta Calea de urmat: Mantuitorul ne arata ca puterea crucii ne ajuta sa trecem mai usor peste necazurile vietii de fiecare zi. De aceea, Iisus Hristos ne a spus “Cine vrea sa ma urmeze sa-si ia crucea si sa se lepede de sine”.

Traditii pentru spor si sanatate
Sarbatoarea este cinstita prin post, rugaciune si praznice
In calendarul popular, sarbatoarea este numita Carstovul Viilor (pentru ca atunci incepe culesul viilor) si Ziua Sarpelui. Denumirea de Cirstov provine din vechea denumire slavona -Krestovu deni (adica Ziua Crucii), iar sarbatoarea Culesului viilor este frecventa in zonele deluroase, in cele sudice, precum si in cele viticole. In ziua praznicului, in aceste tinuturi se da startul culesului viilor. Cealalta denumire a sarbatorii, Ziua Sarpelui, este intalnita in toate zonele rurale din tara. Prin traditie, se crede ca, din aceasta zi, serpii si toate reptilele se adapostesc in ascunzisuri subterane si hiberneaza timp de sase luni, pana in primavarara urmatoare, in ziua de 17 martie. La acea data este sarbatorit Cuviosul Alexie care, in calendarul popular, este considerat patronul tuturor vietuitoarelor care au hibernat incepand cu data de 14 septembrie.
Ziua Crucii, asa cum se numeste sarbatoarea in popor, este cinstita prin post, prin rugaciune si prin praznice. Credinciosii postesc pentru sanatatea familiei, pentru spor si pentru ca bunastarea sa se pastreze in casele lor.
Credinciosii sfintesc la biserica ulcele noi pline cu miere si lapte; de toarta canitelor se leaga cate un fir de ata rosie, iar fiecare cana este acoperita cu un colac. Toate aceste ofrande se dau de pomana saracilor, in memoria rudelor decedate.
In aceasta zi nu se mananca usturoi, nuci, prune sau pepeni, alimente al caror miez se aseamana cu crucea.
Incepe culesul viilor
De Ziua Crucii, in multe zone viticole incepe culesul viilor. Se mai pastreaza obiceiul ca preotul parohiei sa sfinteasca via si butoaiele cu vin, pentru ca si in anul viitor gospodarul sa se bucure de o recolta bogata.
Doar strugurii din ultima tufa de vie nu trebuie culesi; ei sunt pastrati ca ofranda pentru pasarile cerului si de aceea se numesc in limbaj popular “Strugurii lui Dumnezeu”. In podgorii se fac focuri si podgorenii sarbatoresc rodul noii recolte cu bucate alese, cu muzica si bautura.

Alte ritualuri pentru belsug
In aceasta zi se bat nucii in gospodariile in care ritualul nu a fost implinit de Sfanta Maria Mica. Tot acum, se aduna din paduri si ramuri de alun. Traditia spune ca atunci cand sunt recoltate in Ziua Crucii, ramurile acestea primesc puteri miraculoase si sunt unelte folositoare fantanarilor care vor sa depisteze noi izvoare subterane.
In traditia populara, frunzele si florile unor plante cum ar fi: busuiocul, menta, maghiranul si cimbrul sunt considerate plante magice. In ziua praznicului, aceste plante se sfintesc la biserica si pe tot parcursul slujbei plantele sunt asezate in vase de lut in preajma crucii sarbatorite in fiecare biserica.
Florile de busuioc sfintite in aceasta zi alina durerile, chiar si migrenele puternice sau durerile de dinti. In mediul rural, cu crengute de busuioc aprinse se afuma bolnavii de friguri.
In perioada epidemiilor, busuiocul, un remediu natural, este de mare folos in gospodariile in care se cresc pasari de curte. Frunze si flori de busuioc se pun in vasele cu apa de baut care se da pasarilor, pentru a impiedica extinderea epidemiei.
De Ziua Crucii, in gospodariile in care pomii nu mai rodesc se face un ritual cu efect curativ. In traditia populara, de ramurile acestor pomi se leaga cruci impletite din tulpini de busuioc sfintit la biserica si din tulpini taratoare de castraveti si de pepeni (curpeni), pentru ca rodul sa se adune din nou pe ramurile pomilor care nu mai rodesc.
Monedele sfintite la marele praznic imparatesc, pastrate in portofel, alaturi de o cruciulita (chiar daca este si de carton) aduc belsug si spor in munca de fiecare zi a credinciosului care respecta acest obicei.
Prognoze meteorologice stravechi
Daca in ziua de 14 septembrie cocorii se pregatesc de plecare, inseamna ca vremea se raceste.
Daca tuna in aceasta zi, urmeaza o toamna lunga. In schimb, daca se aduna carduri de ciori galagioase, in curand va cadea bruma.
Inainte de Ziua Crucii nu este bine sa culegem calinele pentru ca, in acest caz, in ajunul sarbatorii ca fi o noapte geroasa.
Ziua Crucii vesteste ca vara s-a sfarsit si toamna isi intra in drepturi.
-sursa-stirile.rol.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s